În culisele brandului

Numele Tandem vorbește deja despre doi oameni care lucrează împreună. Ce aduce Cătălina în Tandem și ce aduce Andrei? Unde sunteți foarte diferiți și unde vă completați cel mai bine?

Cătălina e sufletul, căldura, anticiparea și intuiția momentului. Ea simte cu o secundă înainte unde se va întâmpla ceva și e omul la care mireasa vine când are nevoie de o îmbrățișare.

Andrei e tehnica, structura, ordinea și liniștea. El e cel care știe unde e lumina, ce baterie trebuie schimbată și cum ajungem la timp, fără ca nimeni să simtă vreo grabă. 

Și cumva aici ne-am găsit întregul. De multe ori, într-o zi de nuntă, nici nu ne vorbim, dar ne înțelegem. Știm ce gândește celălalt, știm din ce unghi vede situația și ne adaptăm la orice ne iese în cale. Diferențele? Sincer, sunt cele clasice de soț și soție: „Am nevoie de o rochie pentru ocazia asta.” „Ai deja o casă plină de haine.” 

Vedeți aceeași nuntă prin două medii diferite, fotografie și film. Cât de diferit priviți un moment și cum ajung cele două perspective să se completeze?

Pentru că ceea ce facem e documentar, căutăm momentele împreună, doar că le privim diferit. Fotografia caută clipa în care totul se adună într-un singur cadru: o privire, o mână strânsă, o lacrimă care încă nu a căzut. Filmul caută tot ce e în jurul ei: vocea, râsul, liniștea dinainte, felul în care se mișcă oamenii unii față de alții.

Uneori unul dintre noi vede ceva, iar celălalt îl simte imediat și se poziționează altfel, ca să nu ne încurcăm și să prindem același moment din două părți. La final, cele două se completează natural. Fotografiile sunt cele pe care le pui pe perete și le răsfoiești cu familia, iar filmul e cel care te face să auzi din nou vocile și râsetele din ziua aceea.

Cât de important este să cunoașteți cuplul înainte de nuntă și ce încercați să descoperiți despre ei din primele conversații?

Conexiunea e totul. Deschiderea lor și faptul că se simt confortabil cu noi aduc cel mai mare plus din toată ziua. Pentru noi contează enorm ca ei să se bucure până în ultima secundă de ziua lor, așa că totul se învârte în jurul acestui lucru.

Uneori începem să vorbim chiar cu doi ani înainte. În primele conversații vrem să aflăm ce își doresc să-și amintească: familia, prietenii veniți de departe, dimineața lor împreună. Și vrem să înțelegem lumea din care vin. Cele mai multe nunți ale noastre adună mai multe culturi, limbi și tradiții, iar noi trebuie să știm ce înseamnă fiecare ritual, cine ține un discurs și de ce contează, ce moment e important pentru o familie și ce moment e important pentru cealaltă. Căutăm acel „ceva” în fiecare întâlnire. E greu de explicat în cuvinte, dar e ușor să simți ce își dorește fiecare cuplu.

Mirii vin tot mai des cu referințe de pe Instagram sau Pinterest. Cum folosiți aceste referințe fără ca filmul lor să devină o reproducere a imaginilor pe care le-au salvat?

Nu lucrăm cu shot list-uri, dar primim cu drag referințe. Pentru noi nu sunt o listă de cadre de bifat, ci un indiciu despre ce îi atinge. Referințele, plus ce ne povestesc la întâlniri, ne ajută să conturăm focusul pentru nunta lor: dacă îi atrag momentele candid, când, cum și unde se întâmplă ele, dacă sunt mai mult despre atmosferă, culori sau despre oameni.

Apoi le lăsăm deoparte. O imagine salvată e momentul altcuiva, cu alți oameni, în alt loc. Nunta lor va avea propriile momente, pe care nu le poate prevedea nimeni, și pe acelea vrem să le prindem. Cel mai frumos e când la final ne spun că s-au regăsit mai mult în fotografiile lor decât în tot ce salvaseră.

Preferați să surprindeți momentele așa cum se întâmplă sau există situații în care alegeți să le construiți puțin? Cum găsiți echilibrul între cele două?

Ne ghidăm după starea zilei. Intervenim mai ales acolo unde presiunea crește din factori externi, dar intervenim ca să detensionăm situația și să ajutăm, nu ca să regizăm. La finalul zilei, suntem oameni.

90% din cadrele noastre „de succes” au fost pur candid și i-au reprezentat în totalitate pe oamenii din fața noastră, fie că erau timizi, artistici sau îndrăgostiți de viață. Restul sunt mici ghidaje, mai ales la portrete: îi ducem într-un loc frumos, le dăm un motiv să meargă împreună sau să-și spună ceva, apoi ne retragem și îi lăsăm să fie ei. Putem să-i ajutăm să se simtă bine, dar emoția vine mereu de la ei.

Digital, analog și Super 8 fac toate parte din felul în care lucrați. Cum alegeți formatul potrivit pentru fiecare moment și ce aduce fiecare în povestea finală?

Greu de zis, vine de la sine. Digitalul e partea pe care ne bazăm toată ziua, ne lasă să fim rapizi și discreți, să nu ratăm nimic. Analogul și Super 8 vin în momentele în care vrem să încetinim. Au granulația și culorile care fac o imagine să semene cu filmele vechi de familie pe care le privești peste ani.

Când un moment e atât de natural încât îl simți până în măduva oaselor, cum e îmbrățișarea tatălui înainte să-și ducă fiica la altar, îți dorești să-l printezi pe retină și să rămâi cu imaginea în minte mult timp. Formatul contează mai puțin decât atât. Ce ne dorim, indiferent ce aparat avem în mână, e să rămână sentimentul din spatele fiecărei fotografii și fiecărui cadru filmat.

Dincolo de lumea nunților, de unde vă luați inspirația și ce vă influențează cel mai mult felul în care priviți și spuneți o poveste?

Oamenii și cam tot ce ne înconjoară, dar mai ales cuplul care ne „stă în față”, de la prima întâlnire până la ultimul dans. Pasiunile lor, prietenii lor, tradițiile pe care le aduc cu ei, felul în care râd și vorbesc unul cu altul ne inspiră mai mult decât orice altceva. Faptul că lucrăm cu oameni din atâtea culturi ne-a învățat că fiecare nuntă are felul ei de a sărbători, și ne place să-l descoperim de la zero de fiecare dată.

În afara nunților, suntem pasionați de tot ce e vintage, călătorim mult, facem consultanță pentru alte afaceri creative, gătim pentru prieteni și ne place enorm să fim gazde. Și colecționăm vinuri și cărți. Toate astea ne învață să observăm detaliile și să-i facem pe oameni să se simtă acasă.

Ce ați vrea să știe mirii despre Tandem înainte să vă contacteze, lucru pe care poate nu îl pot înțelege doar uitându-se la portofoliu?

Ne-a fost mereu greu de explicat, dar gândim ziua nunții în așa fel încât mirii să se bucure de ea. De aici vine faptul că nu lucrăm cu shot list-uri și timeline-uri strânse. Când spunem că lăsăm lucrurile să se întâmple, chiar le lăsăm să se întâmple.

Ne simțim cel mai acasă la nunțile atipice. Am petrecut zile întregi doar noi și un cuplu care a ales să fugă de tot, la un elopement. Am fotografiat nunți în grădină, cu 15 invitați, unde totul, de la mâncare la decor, era făcut de mâna lor sau a prietenilor. Am fost la nunți de mai multe

zile, cu discursuri în patru limbi și tradiții care se întâlneau pentru prima oară. Dacă nunta voastră nu încape în niciun tipar, ne-ar plăcea foarte mult să ne povestiți despre ea.

Înainte de a surprinde momentele, suntem prieteni, uneori terapeuți, ajutoare, orice le poate lua mirilor stresul de pe umeri. Nu putem să-i lăsăm să se prăbușească în fața noastră și să nu facem nimic. Mulți dintre mirii noștri ne-au spus după nuntă că aproape au uitat că erau fotografiați, iar invitații lor ne-au întrebat dacă suntem prieteni de familie. Pentru noi, ăsta e cel mai frumos compliment.